a) Criterii care ţin de viitorul stăpân. Un stăpân irascibil riscă să-1 facă şi pe câine irascibil, deci va adopta un câine echilibrat. Ceilalţi membri ai familiei vor fi şi ei consultaţi în ceea ce priveşte alegerea, încât să se ajungă la un consens în adopţia prietenului credincios.

b) Criterii de spaţiu, vârstă, rasă, sex şi economice. Este bine că alegerea unui pui de câine să fie făcută după ce cuibul a fost vizitat de medical veterinar, acela pe care-l veţi alege pentru a preveni şi trata eventualele boli ale câinelui.

El va verifica evidenţele chinologice şi, de comun acord cu viitorul stăpân, va alege un pui. Nu întotdeauna se poate proceda astfel, dar achiziţionarea unui câine de rasă, cu ascendenţi cunoscuţi, cu certificat de origine, garantează faptul că s-a adoptat un exemplar valoros. Este bine să fie cunoscuţi şi părinţii câinelui adoptat şi să se consulte eventualele documente chinologice şi medicale ale acestora.

Vârsta de adopţie a unui câine este de şapte-zece săptămâni de la naştere şi cât mai curând de la înţărcare. Anotimpul de adopţie ar fi primăvara, când zilele devin însorite şi mai lungi, fapt ce determină creşterea viguroasă, robusteţea şi sănătatea animalului.

Dezavantajul adopţiei unui câine la mult timp după naştere este evident, deoarece, pe de-o parte, crescătorii nu au timp să se preocupe de toţi puii, iar pe de altă parte, cu cât adopţia va întârzia, căţelul se va adapta mai greu în noul lui cămin. Cu siguranţă exista o legătură, să-i spunem psihică (de ce oare psihologia animală a rămas mult în urma altor ştiinţe?), între stăpân şi câine, şi că funcţionează în ambele sensuri.

Astfel, un câine impunător şi puternic (Dogul, Saint-Bernardul, Boxerul, Dobermannul) le dă o anume încredere persoanelor ce au complexe, iar persoanele cu înclinaţii spre eleganţă, frumuseţe vor alege între Cocker, Caniche, Afghan, Collie, Setter etc.

Dacă locuiţi la bloc trebuie să evitaţi adoptarea unui câine gălăgios, nervos, deoarece, în absenţa celor din casă, poate deranja pe vecini prin lătratul lui, vecini care trebuie să fie, la rândul lor, de acord cu „domicilierea” patrupedului. În această situaţie, cei care lipsesc mai toată ziua de acasă să nu-şi adopte un câine daca nu au posibilitatea să se ocupe de el. Sunt persoane care vor un câine mic, care să stea închis în casa mai toată ziua, peste 12 ore, să nu mănânce mult, să nu fie plimbat şi să nu-şi facă „nevoile” 24 de ore, până când pot ele să-1 scoată afară, de la etajul opt. Răspunsul nostru a fost că nu există un astfel de câine!

Câinele are nevoie de mişcare, ca şi omul, de altfel. Obezii şi cei cu afecţiuni metabolice, reumatismale, cardiace, beneficiază de mişcare şi numai plimbându-şi prietenul drag. Prezenţa plină de dragoste şi ataşament a unui câine este apreciată şi de pensionari, persoane în vârstă, uneori rămase singure la bătrâneţe. În alte articole de pe acest site arătam vizitatorilor nostri cât de oportună este prezenţa unui câine sănătos într-o familie cu copii: existenţa lui determină o dezvoltare psihomotorie, psihoafectivă şi intelectuală mai rapidă a copilului.